joi, 16 februarie 2012

Legendele lui Radu Mihnea

      Domnitorul Radu Mihnea s-a remarcat prin conducerea succesiva a celor doua state, Muntenia si Moldova, stiind sa-si atraga simpatia vecinilor turci si crestini prin buna intretinere a relatiilor diplomatice.
     Prin alungarea lui Gabor Batory ajunge domn in Muntenia  unde se dovedeste a fi un bun conducator, domnia sa fiind expusa pe mai multe perioade si anume din septembrie 1601 pana in martie 1602, martie 1611 pana in mai 1611, 12 septembrie 1611 pana in august 1616 si in final din luna august 1620 pana in august 1623.
     Reuseste sa dejoace un complot boieresc, printre care fiind implicat si Barcan vel-stolnic, toti complotistii fiind condamnati la moarte.
Radu-Mihnea acapareaza domnia Moldovei cu ajutorul armatei turcesti cu care ajunge la Iasi si aici domniile succedandu-se pe un interval de ani incepand cu 24 iulie 1616 pana la 9 februarie 1619 si 4 august 1623 incheind cu 20 ianuarie 1626.

Pictura murala din interiorul naosului Bisericii Sfantul Ioan cel Nou din Suceava

     Este primit foarte bine de boierii moldoveni, acestia atribuindu-i si o titulatura cu numele de Radu-vodă cel Mare.
Fiind un domn foarte bogat, cheltuielile si luxul afisat la curte au fost mult prea mari si a impovarat populatia cu o fiscalitate excesiva, totusi a reusit sa pastreze stabilitatea ambelor state in acele vremuri tulburi. Lui ii este atribuita refacerea bisericii ctitorita de tatal sau Alexandru-Voda, unde este inmormantat dupa ce murise cu cateva saptamani inainte la Curtea Domneasca de la Harlau, din cauza gutei. Mai sunt multe de spus, totusi mai trebuie mentionat faptul ca pe placa de mormant a domnitorului apar incrustate impreuna stemele Tarii Moldovei si  Munteniei.

Pictură pe peretele sudic al naosului din interiorul Bisericii Sfantul Ioan cel Nou din Suceava, aduce mult cu un tablou votiv.

     Una din legendele lui Radu-voda ne spune ca pe cand era la domnie la Curtea de la Harlau, intr-o noapte fiica aecstuia fuge pe fereastra camerei cu o sluga ascunzandu-se in codrii din apropiere. Domnitorul a incercuit padurea cu oamenii si a gasit-o in mijlocul padurii langa o fantana care se numeste Fantana Cerbului, langa un pod de lut. Pe sluga l-au omorat taindu-i capul, iar pe fiica a trimis-o la un schit unde a calugarit-o.

Pictura murala din interiorul peretelui sudic al naosului Bisericii Sfantul Ioan cel Nou din Suceava
     Urmatoarea  legenda este plasata spre sfarsitul domniei, cand acesta a facut nunta mare fiului sau Alecsandru-voda cu fata lui Scarlat cel bogat de la Tarigrad. Din pacate fata nu a avut viata buna cu Alecsandru pe motivul ca avea albeata la un ochi. Scarlat o aduce inapoi la Tarigrad unde o marita cu un gramatic pe nume Mavrocordat. Si acest Mavrocordat l-a avut  ca fiu pe Alecsandru Excaporitul, Alecsandru pe Nicolai-voda, Nicolai pe Constantin-voda acesta din urma fiind domn in Moldova in anul 1734.

Pictura murala din interiorul pronaosului Bisericii Sfantul Ioan cel Nou din Suceava

Un comentariu:

  1. Buna ziua
    Ne cunoastem, am mai corespondat pe bloguri. Vreau sa va rog sa imi trimiteti si mie un mesaj pe email in particular. Adresa mea art.historia#gmail.com. Inlocuiti dvs # cu @. Ma intereseaza imaginile de ostasi medievali asa cum apar in frescele moldovenesti din sec 15 si 16. Cu stima

    RăspundeţiȘtergere