Muzeul de Arta Eneolitica Cucuteni Piatra Neamt

         

          Muzeul de Arta Eneolitica Cucuteni Piatra Neamt a fost inaugurat imediat dupa aniversarea celor 120 de ani de la descoperirea Culturii Cucuteni si a celor 70 de ani de la infiintarea Muzeului de Istorie si Arheologie Piatra-Neamt, de catre regretatul preot si arheolog Constantin Matasa.

     Expozitia cuprinde trei sali structurate pe 2 nivele si un depozit-seif, care adapostesc aproximativ 800 de piese, apartinând tuturor fazelor si etapelor de evolutie ale complexului cultural Precucuteni-Cucuteni-Tripolie. Marea majoritate a colectiei se afla adapostita in seiful muzeului.

     Dintre aceste obiecte putem aminti aici: ceramica pictata monocrom, bicrom sau tricrom, ceramica incizata, obiecte de arta figurativa-plastica, antropomorfa, zoomorfa, ornitomorfa sau ovimorfa, unelte cioplite sau slefuite in os, piatra sau silex, podoabe din os, bronz si aur, aici trebuie sa amintim Tezaurul Cucuteni descoperit in Cetatea dacica de la Brad, judetul Bacau, tezaur compus dintr-un vas askos in interiorul caruia erau depuse obiecte din aur, cupru si margele din os.( tezaurul se afla in expozitie nepermanenta, el apartinand Muzeului de Istorie Roman).

 Idoli antropomorfi cu incizii, cultura Cucuteni.

    Arealul de descoperire a artefactele expuse s-a facut in general in judetul Neamt, dar sunt si exceptii, statiuni arheologice de referinta din arealul cucutenian  ar fi:  Izvoare, Traian, Bodesti, Târpesti, Ghelaiesti (in judetul Neamt), Brad, Poduri, Târgu-Ocna, Margineni (judetul Bacau), Isaiia, Târgu-Frumos, Scânteia (judetul Iasi), Trusesti (judetul Botosani), Dumesti (judetul Vaslui), Mihoveni, Draguseni (judetul Suceava), Sipenit, Lipcani (Ucraina) cercetari efectuate de specialisti renumiti, dintre care amintim pe Constantin Matasa, Radu Vulpe, Hortensia si Vladimir Dumitrescu, Mircea Petrescu-Dîmbovita, Silvia Marinescu-Bîlcu, Anton Nitu, Stefan Cucos, Dan Monah s.a.

Idoli zoomorfi (capete de tauri), Cultura Cucuteni.

Ceramica Culturii Cucuteni reprezinta cea mai inalta realizare in timpul Europei eneolitice, aceasta atingand perfectiunea prin motivele decorului, predominant fiind cel in spirala, pictat cu atata frenezie cu pigmenti naturali si nu de putine ori dupa spusele cercetatorilor chiar cu propriul sange al artistului.

Vas tip amfora, cultura Cucuteni.

 Populaţia aparţinând culturii Cucuteni avea o organizare protourbană, cu locuinţe mari realizate din impletituri de nuiele cu o zidarie de lut, incalzite de vetre interioare, ocupatiile de baza fiind vânătoarea, agricultura, culesul si meşteşuguri casnice, cum ar fi: ţesut, olărit, confecţionare de arme si unelte.

 Vas zoomorfizat, cultura Cucuteni.

       Askos continand un colier confectionat din dinti de cerb.  Face parte din tezaurul eneolitic de la Brad, apartinand culturii Cucuteni. Printre altele mai contine bratari spiralice din bronz si doua discuri din aur. Tezaurul eneolitic din Romania este prima descoperire care contine obiecte de podoaba din aur.

 Idoli en-violon realizati din os si ceramica.
In urma cercetarilor arheologice din ultimii ani s-a descoperit intr-un sit de pe marginea Dunarii, un idol en-violon din aur fiind singura descoperire de acest gen de pe teritoriul tarii noastre.

Polonic cultura Cucuteni

 O teorie sustinuta de lipsa necropolelor acestei culturi ar fi aceea ca populatia isi inhumau mortii sub podeaua de lut a locuintei sau chiar sub vatra, cercetarile arheologice sustinand acest lucru, iar statuetele antropomorfe dovedesc existenta unui cult al zeitei mama.

     Cultura Cucuteni ramane  cu multe secrete nedescoperite inca, dealtfel ca multe alte culturi neolitice din lume, ramanandu-ne doar sa admiram adevaratele opere ale artistilor din vechime si sa ne intrebam: oare cine au fost ei?

Muzeul este localizat pe Str. Stefan cel Mare nr.3, alaturi de Muzeul de Etnografie si Muzeul de Arta.

Vas cultura Cucuteni zoomorfizat.